Laszlo Borbely: Îmi pare bine că sunt aici astăzi cu dvs. Este o zi importantă pentru judeţ. Este al 14-lea proiect pe apă pe care îl semnăm pe POS de mediu. Este unul dintre cele mai mari proiecte, ca şi valoare, şi care vor fi în toate judeţele ţării. În momentul de faţă, în ceea ce priveşte toate proiectele mari, la nivelul UE, vreau să vă spun că România este pe primul loc. Am semnat, până în momentul de faţă, cele mai multe proiecte mari din toate ţările din Uniunea Europeană. Ca şi valoare, avem aprobate, în momentul de faţă de la UE, 2,3 miliarde de euro, avem semnate contracte de circa 2,2 miliarde de euro. Dar greul, abia acum începe, pentru că aceste proiecte trebuie implementate. Am avut mai multe analize şi la nivelul Guvernului, cum să absorbim mai mulţi bani de al UE. Vreau să atrag atenţia tuturor celor care sunt implicaţi că vă vom monitoriza pentru că dvs. sunteţi responsabili de implementarea proiectului, dar noi suntem cei care dăm banii. Din acest punct de vedere, am inclus unele clauze care ţin de un control mai strict al derulării contractului. Am să vă spun numai două, trei elemente. Până acum am dat 30% pre-finanţare şi judeţe sau zone au stat cu această pre-finanţare timp de mai multe luni de zile sau chiar mai mult de o jumătate de an, fără să pornească proiectele, fără să cheltuie banii. Vom da numai 15% pre-finanţare urmând să dăm celelalte 15% numai după ce cheltuiţi 80% din aceşti 15%. Am obţinut de la UE ca să putem da, să venim în sprijinul derulării proiectelor 10% avans la începutul proiectului din toată valoarea proiectului. Dar acest avans trebuie cheltuit. Şi atunci, vom avea sancţiuni, penalizare în momentul în cazul în care nu veţi respecta clauzele contractuale. Am schimbat şi legislaţia în acest sens. Este mult mai accesibilă pentru a se derula licitaţia cu contestaţiile cu care a fost Ordonanţa 34 privind achiziţiile publice. În momentul de faţă, aveţi toate condiţiile pentru derularea acestui program important care va trebui să se termine la sfârşitul anului 2013. Vreau să mai fac încă o remarcă pentru că suntem în judeţul Dâmboviţa. Este primul judeţ - şi eu îi felicit pe cei de la conducerea judeţului, pe care cei care au fost implicaţi - care la sfârşitul anului 2010 va avea sistemul integrat de managementul deşeurilor finalizat, dintr-un program ISPA. Vom face şi o deplasare la Aninoasa să vedem groapa de deşeuri care va fi finalizată, ca şi întreg sistemul, până pe data de 31 decembrie 2010. Este un program de 25 milioane de euro care a fost derulat cu acele dificultăţi pe care le ştim, dar va fi primul judeţ care va avea şi sistemul de colectare selectivă - sper - a deşeurilor în 2011 rezolvată. Din acest punct de vedere bineînţeles că este o realizare. Vă mulţumesc.

Emil Boc: Este o plăcere pentru mine să fiu astăzi la Târgovişte astăzi, Cetatea de scaun a Ţării Româneşti, cu impact major pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României şi cu privire la potenţialul de absorbţie a fondurilor europene. N-am participat la strângerea de mână, pentru ca, în cazul în care nu se implementează proiectul, să pot să vin să dau sancţiuni. Că dacă dădeam mâna era mai greu să vin să dau sancţiuni, aşa că rămâne deschisă provocarea: sper să venim numai la tăiere de panglică şi să nu mai fie nevoie să ajungem aici la vreo sancţiune. Spun asta cu convingerea că aici sunt şanse ca proiectul acesta să fie finalizat la termen iar România să nu piardă nici un euro.
Şi când spun asta mă bazeze pe programul anterior care are ca termen de finalizare 31 decembrie 2010, stadiul execuţiei este de 91% astăzi - proiectul cu managementul deşeurilor. Deci sunt condiţii bune să am convingerea că nu vom avea probleme cu acest proiect european, extrem de important pentru ceea ce înseamnă Târgovişte pentru ce înseamnă Dâmboviţa, oameni care locuiesc aici. Şi nu în ultimul rând capacitatea ţării de a utiliza aceşti bani europeni în interesul nostru.
Spun asta în contextul în care un proiect de 140 de milioane de euro, 107 de milioane de euro sunt contribuţie nerambursabilă de la UE, 16 milioane de euro de la bugetul naţional, 2,5 milioane de euro de la bugetul local şi aproximativ 172 de mii de oameni vor fi afectaţi în sens pozitiv de acest proiect, adică vor beneficia de implementarea lui. Trebuie făcut absolut orice ca acest lucru să se realizeze şi să nu avem absolut nici o problemă. Spun asta pentru că, din nefericire, în România, avem probleme cu implementarea programelor europene.
Avem probleme cu durata foarte lungă de la depunere până la semnare. Avem o problemă foarte mare cu durata foarte lungă de la semnare până la implementarea efectivă a proiectului. Dacă în prima parte să spunem, până la semnare, vina majoră poate să aparţină Guvernului, pentru că nu le prelucrează, nu le aprobă, nu le pune în ordine, după semnare, rolul major în implementare revine autorităţilor locale sau beneficiarilor privaţi în cadrul altor fonduri europene de acest fel. De aceea vă solicit maximă responsabilitate şi transparenţă.
Responsabilitate ca nici un euro să fie irosit, transparenţă ca toate procedurile să fie în conformitate cu legea pentru a elimina orice suspiciune cu privire la utilizarea netransparenţă a banilor publici, pentru că şi banii europeni tot bani publici sunt din acest punct de vedere. Deci am simplificat procedura licitaţiilor publice pentru a face mai transparent cadrul, dar şi de a scurta durata procedurilor astfel încât aşteptăm aşa cum am spus transparenţă şi responsabilitate.
Cu fondurile pentru agricultură România are posibilitatea să aducă în ţară aproximativ 33 de miliarde de euro. 19,2 miliarde de euro sunt banii aferenţi programele operaţionale sectoriale. Încă 14 miliarde de euro aproximativ pe agricultură, sunt bani care stau la dispoziţia României. Aici sunt două condiţii de îndeplinit: în primul rând proiectele să fie bine întocmite, iar în al doilea rând să fie implementate în termen. Există regula europeană N+2, sau N+3 de implementare unde N este anul semnării contractului. Până acum avem regula N+3, adică suntem în 2010, termenul de finalizare al proiectului este 31 decembrie 2013. Dacă în 2013 nu este gata proiectul, atunci tot ce înseamnă cheltuieli suplimentare se suportă de către statul român, iar dacă nu sunt făcute plăţi în cadrul proiectului, totul se suportă de către statul român. Vă daţi seama în ce deficit bugetar am ajunge dacă nu s-ar implementa proiectele europene la termene. Acei bani în loc să vină de la Bruxelles vor trebui să vină din altă parte, iar din altă parte cu puţină probabilitate vom avea resursa să acoperim incompetenţa sau ineficienţa unora sau altora. De aceea, noi am luat o decizie foarte dură la nivel guvernamental, ca acolo unde există întârzieri nejustificate în implementarea proiectelor conform graficului asumat la semnare- pentru că atunci când s-a semnat contractul exista şi un grafic de implementare al proiectului pe care şi l-au asumat cei care l-au semnat - dacă există întârzieri nejustificate şi nu se încadrează în termenul stabilit reziliem contractele. De ce le reziliem? Ca să nu fim în situaţia ca, în 2013, să pierdem bani europeni şi să nu ajungă acolo unde trebuie, adică în ţară. Reziliem acum şi dăm altora care ştiu să facă proiecte şi ştiu să le implementeze. De altfel, la începutul anului 2011, va avea loc şi o realocare între diverse axe în funcţie de modul cum sunt cheltuiţi banii. Adică cei care sunt performanţi vor avea bani mai mulţi, iar cei care sunt slabi nu vor avea aproape deloc.
Domnul ministru a făcut o referire la un fapt bun, într-adevăr România ocupă locul I în ceea ce priveşte numărul de proiecte majore aprobate de către Comisia Europeană. Sunt 28 de proiecte până acum aprobate 22 pe mediu, cele mai multe şi merită subliniat acest lucru, 15 transporturi de toate feluri şi maritim şi rutier, 1 pe energie în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Acest lucru este un fapt pozitiv. Din nefericire, dacă întoarcem foaia şi ne uităm la restul statisticilor nu mai avem aceleaşi veşti foarte bune. Vă prezint o situaţie, ca să vedeţi cum stă ţara pe fondurile structurale, până astăzi. Acolo unde sunt 19,2 miliarde de euro mai sunt vreo 500 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră, deci 19,7 miliarde de euro la care punem banii pentru agricultură, aproape 14 miliarde de euro, şi avem aproximativ 34 de miliarde de euro. Acum o să mă refer numai la cei 19,2 miliarde de euro pe care îi putem avea de la UE pe componenta fondurilor structurale.
Au fost depuse 18.460 de proiecte, în valoare de 39,2 miliarde de euro. Deci practic aproape supralicitată această valoare a proiectelor depuse. Suntem la dublu valorii proiectelor depuse. Aprobate sunt 4 461 proiecte, în valoare totală de 9,5 miliarde de euro. Până în acest moment, sunt aprobate proiecte de 9,5 miliarde de euro dintr-un total de 19,2 total disponibil. Acum mergem la partea de semnare. Au fost semnate precum astăzi 3.233 de contracte de finanţare în valoare de 6,1 miliarde de euro. Dacă mergem la plata efectivă, câţi bani au intrat în România atunci avem 910 milioane de euro din care 600 de milioane sunt prefinanţări. Adică odată cu semnarea contractului 15%, 30% merge deja în bugetul beneficiarului, deci este prefinanţare, şi numai 310 milioane de euro rambursări efective, lucrări efectuate şi plătite conform regulilor europene. Deci vedeţi diferenţa majoră de la proiecte aprobate în valoare de 6 miliarde de euro la plăţi efective în valoare de 910 milioane, din care repet 600 sunt prefinanţările. Aici avem o problemă. Vreau să ştiţi că toată vara aceasta, toată toamna, Guvernul nu va avea linişte până nu va merge în fiecare judeţ prin primul ministru, prin miniştrii, prin ceilalţi secretari de stat să analizeze punctual cu prefectul, cu conducerea judeţului, cu conducerea municipiului reşedinţă de judeţ proiectele în implementare.
Vom fi de o duritate fără nici o excepţie de a rezilia acolo unde nu se face treabă. Am aflat în ţară că sunt foarte multe situaţii că s-au anulat licitaţiile pentru că nu a câştigat cine trebuie. Şi au anulat odată, de două ori, de trei ori fiindcă nu a câştigat cine trebuie licitaţia. Să ştie foarte bine acele administraţii că sunt în vizorul nostru şi pierd toţii bani, nu ia licitaţia nici cine au dorit ei dar nici banii nu vor mai fi la dispoziţia lor, şi să dea seama în faţa comunităţii pentru faptul că nu au fost în stare să organizeze transparent o licitaţie pe bani publici europeni. Din acest punct de vedere, este vorba de interesul naţional, iar orice parti-pris de orice fel este total exclus. Vreau să se înţeleagă de aici de la Târgovişte pentru toţi cei care în momentul de faţă lucrează cu fonduri europene, fie că sunt cei din domeniul public, fie din domeniul privat, că nu face nici un fel de rabat de la transparenţă şi de la cheltuirea legală şi în termen a banilor europeni. Spun asta în contextul în care noi asta putem face Guvernul, să urgentăm procedurile de aprobare şi semnare. Implementarea ţine foarte mult de ce se întâmplă la nivel loca. Am elaborat câteva instrumente extrem de eficiente pentru a putea asigura autorităţilor locale care nu au parte de cofinanţare modul cum să-şi ia aceşti bani. Avem o ordonanţă de Guvern adoptată care pune la dispoziţia autorităţilor locale, operatorilor regionali de apă, universităţilor, 300 de milioane de euro sub forma garanţiilor guvernamentale. Asta înseamnă că o autoritatea locală care nu are parte de cofinanţare poate merge la bancă cu garanţia statului să ia împrumut pentru a asigura partea lui în proiectul european. Iar acea finanţare nu intră în gradul de îndatorare al comunităţii respective, şi să aducă banul în comunitate şi de acolo în implementarea proiectului. Da asemenea, am mai adoptat un act normativ – şi să-l cunoască şi cei din mediul privat, unde am înţeles că mai sunt probleme cu asigurarea finanţării - dăm posibilitatea de a merge la bancă şi să gajeze cu bunul care face obiectul proiectului european, şi să ceară partea de cofinanţare. Aici mă adresez în special firmelor pe programele de competitivitate, firmelor private care şi-au elaborat proiectul într-o anumită formă, acum nu au partea de cofinanţare datorită crizei economice. Sunt două modalităţi: în primul rând, să utilizeze instrumentul garanţiilor de stat, în al doilea rând să utilizeze gajarea cu bunul pe care îl au în cadrul proiectului european pentru a lua împrumutul respectiv. Pentru că acest regim al rezilierii contractelor care nu sunt executate la termen, se va aplica nediscriminatoriu, fie că este vorba de agenţii publici, fie că este vorba de agenţi privaţi, pentru că, în ultimă instanţă, este vorba tot de banii care urmează să intre şi să ajungă în România.
Aici este un context favorabil şi ţin să vă felicit şi pentru operativitatea în acest demers şi în implementarea proiectului cu managementul deşeurilor. O să vă monitorizăm de la distanţă sau mai de aproape, mai ales că distanţa nu este foarte mare şi fizică între Bucureşti şi Târgovişte cu privire la implementarea acestui program de 140 de milioane euro şi de care depinde soarta a 172.000 de locuitori ai judeţului în sensul îmbunătăţirii infrastructurii de apă.
Cam aceasta am vrut eu să menţionez cu privire la proiectul european şi sunt convins că împreună cu conducerea ministerului veţi găsi soluţiile necesare de implementare. Mai profit de ocazie pentru că văd foarte mulţi reprezentanţi ai serviciilor deconcentrate prezenţi astăzi aici să îi spun domnului prefect că nu avem nici un fel de toleranţă în cadrul procesului de restructurare, că avem 16 august termenul limită pentru autorităţile locale de prezentare a noilor organigrame cu privire la restructurare. Nu spun asta cu plăcere, spun doar că este un lucru absolut necesar, că România nu îşi poate permite în continuare să împrumute bani pentru a consuma şi nu a produce şi a se dezvolta. S-a ratat şansa integrării României în UE când, prin investiţiile pe care le-a adus intrarea în UE, investiţii de capital străin, a fluxului de bani să fi fost utilizat mai bine în perioada 2007 – 2008 şi să nu fi fost dublate sau triplate ajutoare sociale, salarii, pensii în detrimentul dezvoltării. Pentru că s-au dublat - triplat pentru toată perioada de după 2008 încolo. Acum, România are o confruntare dură cu realitatea, în sensul că vedem cât producem, vedem cât consumăm. A venit şi criza economică şi ne-a determinat să dăm o poză exactă. Iar poza exactă a momentului este că, din nefericire, se consumă mai mult decât se produce în această ţară, s-au supraîncărcat, dimensionat diverse structuri ale statului - atât ale administraţiei locale, cât şi ale administraţiei centrale – iar acum trebuie aşezate la un croi normal. Trebuie să facem un costum pe dimensiunea clientului, până acum s-au făcut costume, aşa din Palatul Victoria, de către vechii miniştrii fără să ţină cont de dimensiunea exactă şi şi-au permis să cheltuiască mai mult decât este posibil. Acum trebuie să croim statul aşa cum poate el să funcţioneze. De aceea nu am făcut la întâmplare această restructurare. Ea s-a bazat pe standarde de cost, pe standarde de personal şi vor rămâne atâţia oameni câţi trebuie în fiecare domeniu. În unele locuri sunt încă puţin, în altele sunt foarte mulţi. Dar aceste standarde au rolul să realizeze acest echilibru despre care am vorbit. El se realizează şi la nivel naţional. Aţi văzut că 17 poziţii de secretar de stat au dispărut, 20 de secretari de stat au fost disponibilizaţi. La nivelul subprefecţilor - mi-a părut rău să fiu nevoit dar iarăşi necesitatea funcţionării statului ne-a determinat să ne despărţim de un subprefect în fiecare judeţ, 42 de subprefecţi în consecinţă au trebuit să fie disponibilizaţi, Cancelaria primului - ministru a fost prima desfiinţată în 2009. Şi la nivel local trebuie să urmeze acest proces de restructurare. În paralel, şi aici vă solicit implicarea dumneavoastră: oamenii trebuie să aibă alternative oferite de stat. Alternative oferite de stat sunt : de la elementarul ajutor de şomaj la cursurile gratuite de recalificare profesională asigurate de către stat şi la programele de pregătire pe care Agenţia de Ocupare şi Formare profesională le pregăteşte. La nivel naţional există peste 10.000 de locuri vacante în momentul de faţă care pot fi ocupate. Cifra şomajului este cu mult sub media UE. Asta nu înseamnă că trebuie să ne bucurăm, ci înseamnă că trebuie să fim extrem de activi şi să le punem oamenilor la dispoziţie alternative. Am încurajat şi încurajăm mediul privat pentru că asta este alternativa pentru a menţine şi crea locuri de muncă. Firmele care angajează şomeri beneficiază timp de 6 luni de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, adică preia statul o parte din contribuţiile de asigurări sociale tocmai pentru ai încuraja să angajeze şomeri. Sau situaţia şomajului tehnic timp de 3 luni de zile prin care preia statul plata contribuţiei de asigurări sociale pentru firmele care se află în dificultate. Spun asta pentru că, din croiala asta a statului, va rezulta un stat care va cheltui atât cât poate cu întreţinerea lui, pe măsura la ceea ce produce, şi va aloca mai mulţi bani pentru dezvoltare şi locuri de muncă. Asta înseamnă investiţii, fie că este vorba de managementul deşeurilor, fie că este vorba de infrastructura de apă, infrastructură rutieră, din energie, din toate domeniile educaţie, sănătate, banii mergând mai mulţi spre dezvoltare vor fi mai multe locuri de muncă. Fiind mai multe locuri de muncă mai mulţi bani la buget şi mai uşor de suportat cheltuielile sociale pe care statul le are. Aceste cheltuieli sociale nu mai pot fi supradimensionate. Am vorbit de salarii, am vorbit de ajutoare sociale. În ceea ce priveşte ajutoarele sociale, vă solicit în continuare să mergeţi până la capăt cu controalele pe care le efectuaţi pe cele două componente: ajutorul pe legea 416 şi să fie acordate ajutoare sociale numai acolo unde oamenii într-adevăr sunt în nevoie. Celebrul caz al omului cu Mercedes-ul în curte şi cu mâna întinsă la primărie pentru a primi ajutor social trebuie să fie istorie. Dar asta se poate face numai printr-o anchetă socială corectă. Adică agentul statului să facă ancheta socială care să releve faptul că cine are vilă şi maşină nu poate sta cu mâna întinsă să ia ajutor de la stat. Ajutor de la stat ia acela care, într-un moment în viaţă, are o situaţie dificilă, grea, îl ajutăm să iasă din această situaţie printr-un ajutor punctual.
Nu să fie date aceste ajutoare aşa cum sunt din nefericire, şi acum se derulează această analiză în fiecare judeţ. De asemenea, am dispus recalcularea pensiilor speciale prin faptul că am adoptat legea prin asumarea răspunderii. Mi-am pus mandatul pe masă, pentru recalcularea pensiilor speciale. Aproape 200.000 de pensii speciale se recalculează pentru a croi şi în sistemul de pensii, un sistem care să facă faţă la ceea ce avem. Numai suntem în 1990 când aveam 2,2 contributori la un pensionar şi un asistat social, acum este invers, avem 0,8 contributori la un asistat social sau o persoană care beneficiază de sprijinul statului. Trebuie să punem şi anul acesta peste două miliarde de euro de la bugetul de stat să putem plăti pensiile, ca să nu mai vorbim de restul ajutoarelor sociale. Nu se poate funcţiona. Exact ca într-o familie: când ai un buget şi ai nişte cheltuieli mai mari trebuie să le ajustezi pe măsura a ceea ce produci. Iar tot ceea ce se disponibilizează trebuie să meargă pe componenta de dezvoltare, pe componenta de infrastructură.
Cea de-a doua verificare este cea pe care o avem în baza legii pensiilor situaţia pensiilor de invaliditate, a pensiilor de boală. Şmecherii trimişi la muncă cei care sunt bolnavi să beneficieze de o pensie corectă. Iar asta se poate face numai printr-un control riguros al statului, pentru că în 2007, în 2008, a fost o veselie în acordarea unor asemenea pensionări. Aţi văzut cum orbii conduc maşinile, în ţara aceasta, cu certificate de handicap, când oameni cu vilă şi cu maşină primesc ajutoare de la stat. Sunt lucruri pe care trebuie să le spunem cetăţenilor români iar statul trebuie să-şi facă datoria şi să corecteze aceste abuzuri. Dacă noi nu le corectăm, cine să le corecteze? De la cine să se aştepte ordine în ţara aceasta dacă noi ca autorităţi ale statului nu ne facem datoria. Şi de aceea domnule prefect v-aş ruga să le monitorizaţi pentru că, împreună cu ministerul Muncii şi cu ministerul Administraţiei, aveţi o supervizare de la Bucureşti a modului cum îndepliniţi aceste lucruri., Pentru că în funcţii publice nimeni nu este bătut în cuie pe viaţă. Cam atât am vrut să vă menţionez dumneavoastră, dacă din partea colegilor de la deconcentrate sunt întrebări punctuale pe câteva probleme de acţiune guvernamentală, probleme care pot fi dezbătute vă rog să nu aveţi vreo reţinere. După care o să luăm şi câteva întrebări de la mass-media pentru că sunt partenerii a actului de guvernare, fie că sunt la nivel local, judeţean sau naţional. Partea critică, asta este viaţa. În democraţie trebuie să ne-o asumăm.
(...) Mâine vom adopta în Guvern - ne-a confirmat domnul ministru astăzi – Hotărârea de Guvern pentru Malul cu Flori, acolo unde am fost acum câteva luni, o HG care prevede alocarea a 14 milioane de lei din Fondul de Mediu pentru realizarea lucrărilor de infrastructură, aşa cum au fost analizate şi propuse. Mâine vom avea hotărârea aprobată, dl ministru mi-a confirmat că este trimisă spre Guvern.
Reporter: Este cunoscut numărul mare de OUG adoptate de către Guvern.
Emil Boc: Nu mai mare decât a altora.
Reporter: Vă rugăm să ne precizaţi ce înţelegeţi dvs. prin caz extraordinar şi dacă toate OUG adoptate se încadrează în cerinţele acestei sintagme.
Emil Boc: Articolul 115 din Constituţie spune că, în situaţii excepţionale, a căror amânare nu poate fi realizată, Guvernul, prin motivarea în nota de fundamentare şi în expunerea la OUG justifică acest lucru.
Reporter: Dacă îmi permiteţi, situaţia excepţională era Constituţia veche. În noua Constituţie este caz extraordinar. V-am întrebat despre Constituţia din anul 2003.
Emil Boc: Vreau să ştiţi că, în Constituţia din anul 2003, s-a păstrat instituţia OUG şi nu a fost restrânsă aşa cum, poate, ar fi de dorit la situaţii excepţionale, prin ele înţelegând doar cataclisme, cutremure, inundaţii. Nu s-a restrâns domeniul OUG doar la aceste domenii. S-a lăsat la interpretarea Guvernului şi a legiuitorului situaţia excepţională avută în vedere. De fiecare dată, miniştrii, când au propus un act normativ au avut în vedere o asemenea situaţie de urgenţă.
Reporter: Ce face Guvernul pentru continuarea arieratelor?
Emil Boc: Plata datoriilor.
Reporter: Astăzi, şeful FMI, la întâlnirea cu patronatele a confirmat că se pregăteşte un nou acord cu FMI. Dacă puteţi să ne detaliaţi.
Emil Boc: Eu cred că nu am văzut aceeaşi ştire sau aceeaşi declaraţie. Dl. Jeffrey Franks a declarat că nu a discutat cu autorităţile române despre acest aspect până în momentul de faţă. Nu ştiu de ce afirmaţia dvs. că a confirmat.
Reporter: Acest lucru l-au declarat patronatele la ieşirea de la discuţii.
Emil Boc: Dar dvs. aţi spus de Jeffrey Franks.
Reporter: Da. Ei au spus că şeful misiunii FMI ...
Emil Boc: Dar aţi văzut declaraţia dl. Jeffrey Franks?
Reporter: Nu.
Emil Boc: V-aş ruga să o consultaţi şi să va da răspunsul la această întrebare. Nu avem în acest moment o discuţie despre vreun împrumut.
Reporter: (...) această informaţie având în vedere că a stat faţă în faţă cu patronatele?
Emil Boc: Este prematur să discutăm despre un nou acord cu FMI şi nu discutăm în acest moment despre un nou acord cu FMI.
Reporter: Dl. prim-ministru, este posibil ca România să ajungă să plătească salariile raţionalizat?
Emil Boc: Nu. Şi acest scenariu este unul pe care îl exclud.
Reporter: Când se va face aceea primă plată? Există un proiect? Prin eşalonare?
Emil Boc: Inclusiv prin rectificarea bugetară.
Reporter: Mai luaţi în calcul modificarea TVA-ului?
Emil Boc: Nu.
Reporter: România va primi cea de-a şasea tranşă de la FMI?
Emil Boc: Sperăm că da. Nu avem argumente să spunem că nu astăzi.
Reporter: Am o întrebare pentru domnul ministru al Mediului. Cum decurge programele " Prima Casă ", „Casa Verde” şi " Rabla "?
Laszlo Borbely: Sper că sunt două programe de succes. Iată ce înseamnă să îl ajuţi pe cetăţean. Şi nu întâmplător la programul " Rabla " am ajuns la 175.000 de tichete predate deja şi la 33.000 de maşini noi cumpărate. Media pe maşină cumpărată este de 2,9 vouchere, deci cetăţeanul a înţeles ce înseamnă să predai maşina veche, să ajuţi mediul şi să ajutăm şi cetăţeanul, pentru că a avut această posibilitate. Se derulează în condiţii normale. Nu mai este aceeaşi efervescenţă care a fost la început. Se pare că 190.000 de maşini au fost predate. În ceea ce priveşte " Casa Verde ", când am venit la minister, unii au vrut să îmi explice că nu se poate demara acest program, că este complicat, dificil. Noi am demarat pe data de 1 iulie şi este un program extrem de simplu care înseamnă că cetăţeanul nu are altceva de făcut decât să vină cu actele de proprietate, să demonstreze că este proprietar, că nu are datorii la stat şi un cont la bancă. El poate să beneficieze de 6.000 de lei pentru panouri solare sau pelete sau biomasă şi 8.000 de lei în cazul pompelor de căldură, ajutor fix de la stat pentru a-şi construi o asemenea centrală termică. În momentul de faţă, după o lună de zile, avem 5.315 cereri în toată ţară. Avem banii necesari ca să rezolvăm problema. După ce am început deja să semnăm - deja 500 de contracte vor fi semnate în următoarele zile - cetăţeanul îşi face investiţia, cu recepţia şi cu garanţia şi noi virăm banii în contul cetăţeanului. Iată ce înseamnă să ai două programe care îl fac interesat pe cetăţean. Cele două programe sunt programe de câştigător - câştigător. Toată lumea câştigă. Deci, se derulează. Fac un apel şi către dâmboviţeni să profite de acest program, pentru că până acum numai 41 de cereri au fost depuse. Fac un apel către toţi cei care sunt interesaţi să depună la agenţiile judeţene ale Fondului de Mediu, deci nu trebuie să se deplaseze în altă parte.
Emil Boc: Dacă tot suntem la un moment de publicitate, m-aş referi foarte pe scurt la "Prima Casă". Sunt garanţii acordate de peste un miliard de euro şi aproximativ 25.000 de beneficiari. Cele mai multe apartamente solicitate sunt cele cu două camere. În momentul de faţă aşteptăm ca băncile să implementeze şi construcţia locuinţelor de la zero. Au fost semnate cu 12 bănci convenţii pentru implementarea acestui program. Sper ca băncile să pună produsul la dispoziţia oamenilor, cu garanţia statului, 75.000 de euro, garanţie pentru cei care îşi construiesc locuinţe de la zero. Durata a fost mai lungă aici pentru că beneficiarii trebuie să meargă cu autorizaţia de construcţie, emisă de autorităţile locale, la bancă, după care să intre în proceduri. Iar emiterea unei autorizaţii, cei din administraţii ştiu că poate dura câteva luni de zile. Dar programul este în derulare şi garanţiile sunt asigurate. Mai este o componentă legată de reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Pot să vă confirm faptul că CEC-ul este parte a acestui program şi a acceptat să asigure credite pentru populaţie, cu garanţii guvernamentale, cu dobânda plătită de către stat pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Acest lucru înseamnă că proprietarii trebuie să aibă 10% din valoarea lucrărilor, administraţiile locale pot să sprijine cu cât doresc - în această componentă pot să pună bani în sprijinirea asociaţiilor de proprietari – iar statul realizează două lucruri: în primul rând, pune la dispoziţie garanţia statului pentru creditul pe care asociaţia de proprietari îl ia de la bancă. Adică, statul garantează împrumutul pentru banca respectivă. Al doilea lucru important: dobânda este plătită tot de către stat şi, în acest sens, se încheie convenţii între Ministerul Dezvoltării Regionale şi băncile care acceptă să vină la nivelul dobânzii prevăzut prin HG. CEC-ul deja a acceptat şi, din data de 2 august ,se poate merge la CEC dacă celelalte documente sunt pregătite de la asociaţiile de proprietari, pentru a putea lua creditul respectiv pentru reabilitarea termică a locuinţei. Spun asta în contextul în care au fost multe plângeri în trecut cu privire la costuri. S-a spus că a făcut statul sau primăria licitaţia şi este prea mare costul pe care l-a stabilit pentru reabilitarea blocului. Acum, licitaţia o face asociaţia de proprietari. Ei stabilesc pe cine contractează, la cel mai bun preţ cu putinţă, astfel încât să fie cel mai bun preţ pe care îl pot avea pe piaţă în momentul respectiv. Repet, pot să ia de la bancă creditul necesar pentru a reabilita termic blocul, şi implicit, de a avea economii substanţiale la factura, la energia termică la toamnă. Avem 50 de milioane de euro pregătiţi şi puşi deoparte pentru garanţiile guvernamentale până la sfârşitul anului. Dacă nu vor fi îndeajuns, mai putem suplimenta. Dar, programul este pregătit.
Reporter: Cum comentaţi că, în aceste vremuri de criză autorităţile locale şi judeţene din Dâmboviţa cheltuiesc zeci de miliarde pe DVD-uri, materiale promoţionale şi servicii de publicitate?
Emil Boc: Eu sunt convins că sunt bani locali şi ei ştiu cum să-i gestioneze cât mai bine. Cel care evaluează este cetăţeanul şi consiliul care aprobă sau validează actele respective. Este o chestiune locală care trebuie dezbătută aici.
Reporter: Avem la nivelul judeţului o pagubă de aproximativ 50 de milioane în urma inundaţiilor? Se pot aştepta oamenii de aici la un ajutor guvernamental?
Emil Boc: Au intrat evaluările din Dâmboviţa în valorile generale pe care le facem în vederea accesării Fondului de Solidaritate al UE. În acest context, apreciez că inclusiv în Dâmboviţa vor putea fi primite resurse financiare.
Reporter: Luaţi în calcul o remaniere guvernamentală?
Emil Boc: Ştiţi bine povestea şi istoriile cu remanierile. Ele se fac, nu se discută.
Reporter: PDL şi Traian Băsescu plătesc acum preţul pentru menţinerea lui Emil Boc în funcţia de premier. Declaraţia aparţine lui Cristian Preda. Cum vedeţi dvs. aceste declaraţii constante venite dinspre Bruxelles, ca şeful PDL, ca şeful Guvernului?
Emil Boc: La partid o să fac declaraţii despre partid şi despre problemele legate de PDL. Aici sunt la o acţiune guvernamentală.
Reporter: Când se aşteaptă ieşirea din recesiune a României?
Emil Boc: În 2011. Vă mulţumim foarte mult.