Emil Boc: Domnule ministru, doamnelor ÅŸi domnilor,
Îi felicit pe cei care au făcut posibil acest lucru astăzi - ministrul Videanu, împreună cu echipa domniei sale ÅŸi cei care au depus proiecte ÅŸi care s-au calificat până la această fază finală în vederea obÅ£inerii de fonduri europene.
Pentru noi, atragerea de fonduri europene este un lucru extrem de important. Spun acest lucru în contextul în care încă suntem în recesiune economică ÅŸi sperăm ca în acest an să ieÅŸim din ea.
Sunt două modalităţi principale prin care putem ajuta România să depăşească această situaÅ£ie dificilă. Prima, ÅŸi cea mai importantă, acum, în această perioadă de criză, o reprezintă investiÅ£ia publică în infrastructură ÅŸi fondurile europene atrase de la Uniunea Europeană. Aceste fonduri publice - fie că sunt de la buget, fie că sunt de la Uniunea Europeană - pot ajuta economia românească până când mediul privat îÅŸi revine în urma recesiunii, pentru a-ÅŸi relua comenzile ÅŸi activitatea de dinainte de 2009. Este important fiecare euro care se aduce în Å£ară, care se cheltuieÅŸte, pentru că el ajută direct la ieÅŸirea din recesiune.
Nu vă ascund faptul că, în acest moment, Guvernul României, miniÅŸtrii Economiei, FinanÅ£elor ÅŸi Muncii nu au altă preocupare mai importantă decât susÅ£inerea mediului de afaceri ÅŸi a locurilor de muncă ale românilor. Este prioritatea majoră pe care o avem ÅŸi la care lucrăm în fiecare zi.
În acest sens, am luat deja un set de măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri ÅŸi al locurilor de muncă. Åži aÅŸ face doar o referire la câteva dintre măsurile pe care le avem: cota unică de 16%, TVA-ul de 19%, neimpozitarea profitului reinvestit, deciziile de la FinanÅ£e cu privire la rambursarea TVA-ului, rambursarea electronică ÅŸi cea automată pentru cei care au deconturi de până la 100 miliarde de lei vechi ÅŸi pentru exportatori. AÅŸ face referire ÅŸi la ordonanÅ£ele care vizează sprijinirea firmelor care angajează ÅŸomeri, prin scutirea la plata contribuÅ£iilor de asigurări sociale pe o perioadă de 6 luni de zile sau la ordonanÅ£a de urgenţă pentru sprijinirea autorităţilor locale care nu au resurse financiare pentru co-finanÅ£area proiectelor ÅŸi pot folosi subvenÅ£ia garanÅ£iilor de stat pentru a primi această parte de co-finanÅ£are la proiectele europene.
AÅŸ mai menÅ£iona, de asemenea, proiectele importante pe care le-am început sau le-am continuat. Este vorba de Programul „Prima Casă” sau Programul „Rabla”, ca elemente de susÅ£inere a economiei, ÅŸi, în ultimă instanţă, a mediului de afaceri; proiectul „Zece case pentru specialiÅŸti” sau vânzarea locuinÅ£elor ANL ÅŸi construcÅ£ia a încă 22.000 de locuinÅ£e ANL, în cadrul programului pe care îl avem la Ministerul Dezvoltării Regionale tind să completeze câteva din deciziile pe care le-am luat în ultima perioadă.
După cum puteÅ£i observa, există un context, spun eu, încurajator. Dobânda de referinţă a BNR a scăzut de la 10 la 7. Dobânzile nu mai sunt de 20 - 30% pe piaÅ£a, ci undeva între 9% ÅŸi 13%. Cursul euro - leu este stabil. Ieri, Standard&Poor's a upgradat ratingul de Å£ară al României. Respectarea de către noi a acordurilor internaÅ£ionale ne-a creat o altă imagine în plan internaÅ£ional, de partener credibil, care îÅŸi respectă cuvântul dat.
Sunt lucruri care pot contribui la depăşirea recesiunii economice. Evident, ca orice organism care iese din boală, convalescenÅ£a durează. De aceea, este important ce face statul în acest moment prin susÅ£inerea investiÅ£iilor publice ÅŸi prin procesul de atragere a fondurilor europene.
Vă felicit că aÅ£i fost punctuali ÅŸi aÅ£i depus documentaÅ£ia necesară. Am înÅ£eles că mai sunt câteva firme care trebuie să completeze documentaÅ£ia. Apelul meu către acele firme ar fi direct: să depună imediat documentele necesare pentru ca banii să poată fi utilizaÅ£i cât mai repede în economia românească.
În continuare, lucrăm la proiecte de sprijin pentru mediul de afaceri. Pentru tineri, avem în pregătire un proiect care vizează sprijinirea acelora care înfiinÅ£ează o afacere, prin acordarea de sprijin ÅŸi facilităţi. De asemenea, lucrăm la debirocratizare pentru că ÅŸtim ce poveri aveÅ£i uneori pe cap cu birocraÅ£ia românească ÅŸi mai ales cu cea fiscală. Åži aici am în vedere două elemente pe care le-am cerut în analiză cu privire la sprijinul mediului de afaceri. Am cerut la Ministerul FinanÅ£elor o analiză cu privire la posibilitatea ca atunci când se plăteÅŸte de către o firmă o datorie la stat, pe de o parte să funcÅ£ioneze mecanismul compensării TVA-ului de dat cu cel încasat sau cu alte datorii la bugetul de stat, dar ÅŸi posibilitatea aÅŸa-zisei compensări în trei faţă de bugetul de stat cu privire la datoriile pe care statul le are la dvs. ÅŸi dvs. la stat sau prin alÅ£i agenÅ£i economici, astfel încât, firme care au de încasat de la stat, de la o entitate a statului, ÅŸi, în acelaÅŸi timp dvs., care aveÅ£i de plătit la stat TVA sau alte contribuÅ£ii, să nu fiÅ£i nevoiÅ£i să intraÅ£i în procedură de insolvenţă sau faliment pentru că aÅ£i primit resursele financiare aferente, deÅŸi dvs. trebuia să plătiÅ£i la stat, dar, în acelaÅŸi timp, statul vă este dator. O modalitate de compensare astfel încât să deblocăm aceste blocaje.
Nu în ultimul rând, mă refer la plata principalului ÅŸi nu al accesoriului atunci când achitaÅ£i o restanţă la fisc. Practica actuală este următoarea: ai o datorie, mergi să o plăteÅŸti ÅŸi prima dată îÅ£i scade din penalităţi ceea ce plăteÅŸti. Iar principalul merge în continuare ÅŸi produce penalităţi ajungând la faliment sau insolvenţă. Dăm posibilitatea – ÅŸi am cerut Ministerului de FinanÅ£e să analizeze acest lucru - ca atunci când mergi să plăteÅŸti o datorie, nu să-Å£i taie în mod obligatoriu doar datoriile pe care le ai din penalităţi, ci să taie din principal, din datoria principal, pentru că aceea este producătoare de dobânzi, de penalităţi în continuare. Åži astfel, ajutăm firmele să nu mai intre în proceduri de faliment sau insolvenţă. Deci, în primul rând, plata a principalului ÅŸi nu a accesoriului. Este o chestiune mai tehnică, dar sper că am fost înÅ£eles cu privire la ceea ce am vrut să facem.
Åži, nu în ultimul rând, ÅŸtim că vă confruntaÅ£i cu birocraÅ£ia fiscală în materia declaraÅ£iilor fiscale pe care trebuie să le depuneÅ£i în fiecare lună. După datele mele, sunt peste 24 de declaraÅ£ii fiscale care trebuie să fie depuse într-o formă sau alta pentru plata diverselor contribuÅ£ii. Am creat un grup de lucru care analizează în acest moment la simplificarea acestui număr de declaraÅ£ii fiscale. Sperăm să vă putem da în perioada următoare o veste bună ÅŸi în acest domeniu: că s-au redus aceste declaraÅ£ii printr-un proces de informatizare ÅŸi de mai bună organizare în interiorul ANAF-ului, Ministerului FinanÅ£elor, Ministerului Muncii, Ministerului Economiei, care coordonează aceste activităţi.
Sunt doar câteva din propunerile la care lucrăm în momentul de faţă ÅŸi pe care le vom decide în perioada următoare.
Vă doresc succes şi spor la treabă.